marți, 31 martie 2009


Azi, am incetat sa mai caut o ratiune in a iubi... Oricum nu as gasi, iar cautarea mea ar fi zadarnica...
E primavara, iarasi primavara!...
Azi aleg sa iubesc curat pe orisicine... Aleg sa te iubesc chiar si pe tine cu fiecare cadere de-a ta din Paradis, cu fiecare vis ce ti-l inalti spre ceruri la vedrea lunii. Te iubesc pe tine, copil mult iubit al Cerului cu ochi scaldati in plutirea divina a norilor pe cerul de un albastru apasator.
Si-am sa iubesc si realistul ce se ascunde intre patru pereti, vazand cu un pesimism veritabil jumatatea plina a paharului. Am sa ii iubesc pasul cadentat si singuratic, sunand mereu gol si rece pe caldaramul pietruit al vietii. Si-am sa-i iubesc iubirea imperfecta calatorind mereu stinghera printre amintiri trecute, sorbindu-le in taina otrava.
Am sa iubesc fiecare zbor catre cer, fiecare oglindire a Creatorului in sufletele apasate de mari poveri si grijuri. Am sa iubesc raza de soare ce-ti va mangaia chipul in fiecare buna dimineata, soptindu-ti usor si-aproape neauzit: "Te iubesc!"

Viata merge mai departe in ritm alert sau in pas de melc... Ramai in urma sau mergi in pas cu ea. Vei cauta iubirea sau vei fugi de ea la nesfarsit. Vei crede in continuare sau iti vei pierde speranta...

2 comentarii:

mada spunea...

nu stiu daca o sa gasesti o ratiune a iubirii. Pt ca daca iubirea ar avea o ratiune, noi oamenii nu am merita nici macar un strop de iubire. De-asta iubim fara motiv...dragostea ne implineste.

superb articolul ;)

mada spunea...

superb....